azi dimineata la stiri: “Grupul financiar american de investment Goldman-Sachs a facut in ultimul trimestru al anului 2009 un castig net de aproape 5 milliarde de dolari. 2009 a fost un an record”
Acum citesc in presa ca fiecare din cei 35.000 de angajati de la Goldman-Sachs a primit in medie un bonus de 500.000 de dolari.
Banca JPMorgan si-a dublat castigul 2009 la 11,9 milliarde. Cea mai mare banca nemteasca, Deutsche Bank, a avut si ea un an superb (cred ca in jur de 10 miliarde, nu sunt sigur).
Consortiul bancar Citigroup a incheiat 2009 cu o pierdere de 1,61 miliarde.
De ce ? Pentru ca nu au investment banking …
Istoria se repeta: acea hidra numita investmentbanking care a adus economia mondiala la marginea collapsului functioneza din nou, din nou se umfla preturile artificial, din nou se platesc bonusuri nesimtit de mari la bancheri, astfel si tentatia ca acestia sa se bage in tranzactii ultra riscante creste …
Nu se mai fac speculatii cu terenuri si case, la ora actuala sunt la moda speculatii cu titei, aur, cupru, zahar, concentrat de portocale: pretul la titei s-a dublat fata de acum un an, pretul la aur a crescut cu 30%, la zahar cu 130%, la suc de portocale cu 80%, cupru cu 150%.

Intrebarea mare e: de unde au bancile bani ? doar suntem in criza.
Raspuns: banii pica din cer, mai precis primesc banii pe moca de la bancile nationale.
Banca Centrala Europeana (BCE) de la Frankfurt, Federal Reserve in New York si Bank of Japan in Tokio au dat in total la banci private 1,5 bilioane de euro cu o dobanda aproape zero.
De unde au bancile nationale acesti bani ? Pur si simplu i-au inventat, au emis acesti bani pentru o periada de 12 luni cu scopul de a reanima capitalismul prin intermediul bancilor (care dupa un an trebuie sa dea banii inapoi si banii dispar).
1.500.000.000.000 euro injectati in banci ca sa sprijine economia nationala si globala. Ca sa dea credite la firme care sunt afectate de criza.
Aici o poza daca nu stiti cat e un bilion (la americani “one billion” e miliardul nostru si “one trillion” e bilionul nostru, numai asa sa nu le confundati).
Un economist sef de la o mare firma de asigurari a spus ca nu a vazut in viata lui atatea firme sanatoase care au dat faliment ca si in 2009.
De ce ? pentru ca firmele nu primesc credit de la banci.
Un scenariu: am un client care imi vine cu o comanda de un million.
eu trebuie sa produc, imi trebuie materie prima, logistica, oameni. banii de la client imi intra la 60 de zile dupa livrare, pana atunci trebuie sa platesc totul din buzunarul meu.
Daca nu am bani in buzunar ma duc la banca: sarutmana, 7 sute de mii pe jumatate de an, va rog.
Si tipul de la banca se uita lung in ochii mei si spune niet !
Si atunci incepe cercul vicios: nu pot sa preiau comanda, deci nu am bani de salarii, deci trebuie sa concediez, deci nu mai pot prelua comenzi …. si totul se sfarseste intr-un faliment inutil.
Si de ce nu primesc firmele credite? pentru ca bancile fac profit mai mare daca investesc acei bani primiti de la banca nationala in speculatii decat ce le iese din dobanda.
Insa problema cea mare cu capitalismul acesta este ca cineva trebuie sa cumpere produsele care cresc in pret. Ca doar materia prima s-a scumpit speculativ.
Si aici intervine cel care a pornit cercul vicios prin ordinul dat catre bancile nationale de a emite bani: statul.
Subventii la masini, subventii pentru firme, subventii pentru angajati, subventii pentru someri …
1,6594 bilioane de euro, atata e datoria de stat a Germaniei.
Bani care lipsesc la gradinite, scoli, sosele …
Si ce face o tara care are datorii ? Emite obligatiuni de stat.
Eu, statul german, iti vand tie obligatiuni in valoare de 50 de milioane pe zece ani. Tu imi dai banii si eu (statul) ti dau peste 10 ani cu dobanda anuala de 10 la suta inapoi.
Ok, si cine are 50 de milioane sau 100 de milioane sa dea statului imprumut ? Exact: bancile.
Si asa mai fac odata castiguri de ordinul miliardelor de pe urma imprumuturilor acordate catre stat.
Sau cum se spune la Las Vegas: the bank always wins.
p.s. de ce m-am enervat si am scris acest posting: seful Goldman-Sachs pe Germania a spus ieri intr-un interviu ca “nu este obligatia bancilor private sa promoveze binele obstesc“.
In plus am vazut un reportaj despre Hong Kong unde la un restaurant de lux fregventat de bancheri si bursieri se poate manca mai nou gratar de vita Wagyu adus direct din Kobe in Japonia.
Asa ca fapt divers: la o licitatie un kilogram de carne de vita Wagyu a ajuns odata pana la 43.000€.