poze mai recente

de fapt e un test pentru un nou plug-in (Master Slider)

am facut si poze …

dupa ce mi-am luat mi-a adus mosul un nou obiectiv (tzucka-l Harry de Nikon AF-S NIKKOR 16-35mm f/4G ED VR) si dupa ce Sf. Petru (ala e responsabil cu vremea, nu ? ) a tinut cu mine, am reusit sa fac si cateva poze frumoase.

bineinteles ca o sa le postez intai pe cele mai frumoase (si dupa aceea cele unde apar si eu 😉 )

Poza cu calea lactee.
Poza e de fapt o panorama compusa din 6 cadre.
Si fiecare cadru consta din 9 poze suprapuse. Deci 6×9 = 54 de poze.
Si fiecare poza e expusa la 30 de secunde. Deci in total 25 de minute.
Plus setarile …
ce vreau sa spun: mi-o inghetzat curu’ cam o ora pana am facut poza asta. Asa ca: puneti capul intr-o parte … acum in partea cealalta si vreau sa aud macar un uooaaahhh 😀 😀 .

milkyway

(click pt. a mari)

Anul nou
Pe 1. ianuarie dimineata la 08:30, lumea s-a culcat, liniste deplina. Numai eu bantui si fac poze.
Ceata relativ compacta.
DSC_4182

Se ridica ceata – 2014
Poza facuta la pranzul primei zi din an, bausem a 8a cafea si am inceput sa vad mai bine … pana mi-am dat seama ca nu am o spontana imbunatatire vizuala, ci pur si simplu afara se ridica ceata.
Panoramica compusa din 5 pozitii.
nebel

Turturi de gheata pe streasina
Si poza asta e facuta tot la rasarit de soare, pe data de doi … cred ca ar trebuii sa-mi fac un obicei sa ma trezesc mai devreme sau sa ma culc tarziu, pt. ca pozele cu rasarit de soare sunt parca mai interesante decat cele cu apus (sau mi se pare pt. ca apusul l-am vazut mai des ?)
DSC_4546-2

Arad – primaria
Tot panorama – 9 cadre
arad

Eu si inca un tip
Nu am intentionat sa fac o expunere multipla cand am facut poza … doar din intamplare m-am asezat pe banci diferite.
Cand am prelucrat pozele mi-a fatat mintea “sa ma clonez” (nu-i deloc usor, muuult Photoshop)
DSC_4795

in sfarsit: camera noua

prima data cand am spus aici pe blog ca am nevoie de on aparat foto nou a fost in noiembrie 2009. De atunci am scris cam odata pe an ca nu ma mai tine mult vechiul meu Nikon, anul trecut a inceput sa dea semne de “oboseala”, cand mergeam sa fac poze era un fel de ruleta ruseasca: oare reusesc sa fac mai mult de 10 bucati sau nu.
Mai ales pe timp de iarna nu declansa, pe Semenic de exemplu mi-a venit s-o pleznesc de fiecare al 3-lea brad. Ai in fata ta un apus superb si porcaria asta pur si simplu refuza sa faca poze.

Zvonurile cum ca ar veni un model Nikon nou in gama de aparate semiprofesionale au inceput cam in 2010 inainte de craciun. Atunci a venit inundatii in Vietnam, acolo unde Nikon are fabricile si colac pe ste pupaza la inceputul lui 2011 tsunami-ul de la Fukushima, acolo unde are Nikon research-ul japonez.
Asa ca au ramas in urma cu un an in ceea ce priveste dezvoltarea tehnologica fata de concurenta.

De la mijlocul lui 2011 pana la Photokina 2012 au inceput insa sa scoata modele noi pe banda rulanta.
Insa cel pe care il asteptam, adica stranepotul aparatului meu, a 3-a generatie dupa al meu (D200 -> D300 -> D300s -> D”ala-pe-care-il-vreau”) nu era pe lista.

Ce fac ? nu mai pot sa astept pentru ca in timpurile unde in ficare jumatate de an apare o tehnologie noua, nu numai ca eram in urma de tot cu un aparat din 2006, mai era si faptul ca nu mai mergea ca lumea.
Deci imi iau unul full-frame, adica cipul este exact atat de mare ca si dimensiunea unui cadru de film analog, adica diagonala de 35 de mm (in comparatie cu 4mm la iPhone).
D800 avea 36 de megapixeli … muuuult preamult pentru ce imi trebuie mie. Si atunci au lansat Nikon D600 cu vreo doua saptamani inainte de a incepe cel mai mare targ foto din lume: Photokina Köln.

Ieri l-am luat …

Am facut cateva poze la un lac in apropiere (cred ca am prins ultima zi de toamna cu soare din anul acesta) si pot spune ca sunt mai mult decat incantat.