cadou de ziua mea

acum vreo 4-5 saptamani, era o duminica dupamasa, citeam ziarul.
Si gasesc in partea financiara un articol despre firma de geamantane Rimowa, cum ca ar fi o firma din Köln si una din putinele firme care inca mai produc exclusiv autohton.
O reclama:

Cu productia autohtona nemteasca e asa o chestie: toti nemtii se plang ca locurile de munca se duc dracului in China. Insa, culmea ipocriziei, in acelasi timp toti vor sa cumpere produse cit mai ieftin posibil si nu sunt nicidecum dispusi sa plateasca un ban in plus pentru ceva “Made in Germany, facut poate chiar de vecinu’ de la parter“.

Dar sa o iau de la inceput. De 5 ani lucrez la firma asta americana si din 19.11.2005 pana azi sunt pe drumuri.
In delegatie permanenta asi putea spune.
Adica duminica seara impachetez totul in geamantan si joi, respectiv vineri seara despachetez totul din geamantan. Am un necessaire (geanta din aia unde iti tii aparatul de ras, after shave-ul, peria de dinti, prezervativele … 😉 ) pe care nu l-am despachetat de 3 ani.
Ca urmare am o rata de uzura destul de ridicata in materie de geamantane. Iar unul din producatorii de geamantanele super robuste este firma Rimowa, care face geamantane din aluminiu.

Insa cum se stie, calitatea e direct proportionala cu pretul. Si daca spun pret, atunci spun de 4-5 ori mai mult decat un geamantan normal, gen Samsonite.
Asa ca ma tot uit de aproape un an si jumatate la geamantanele astea … lucru care nu i-a scapat nici la nevasta-mea.

Si cum citesc eu articolul asta in ziar, ii spun la madam “uite astia-s din Köln, cool !” si ma bag imdiat la ei pe site sa ma uit mai atent, daca au marit cumva gama de produse.

La un moment dat :

Ma duc pana in pivnita.
Du-te …

de ce sa intreb ce treaba are in pivnita ? in primul rand e treaba ei si in al doilea rand, daca intreb exista pericolul sa trebuiasca sa ma duc eu …
Am observat eu ca acest gest al meu de a vizita pagina web a firmei respective, a bagat-o pe nevasta-mea in panica, insa dupa 10 ani de casatorie stiu cand trebuie sa ignor asemenea comportament casnic. Ea se paniceaza de fiecare data cand eu vreau sa cumpar ceva.

Dupa vreo 5 minute aud tropait pe scari, usa se deschide greu, se aude cum ceva mare se loveste de usa … insa repet: nu e treaba mea, deci nu ma interesseaza.
Deodata nevasta-mea incepe sa cante “happy birthday tu iuuuuuuuu“. Ba, asta sigur a baut din palinca de la Arad pe care o tinem in garaj, ca doar e martie si ziua mea e la sfarsitul lui iunie.
Insa in usa apare madam a mea cu un geamantan imens de la Rimowa.

WOWWWWW !!!

O surpriza excelenta, dar cum, de ce, cu ce ocazie ????
Atunci am aflat ca ea a pus impreuna cu parintii mei bani si mi-au cumparat de ziua mea un geamantan pe care aveau de gand sa-l tina ascuns pana in iunie la vecinii de la parter. Insa pentru ca nevasta-mea a crezut ca eu am de gand sa-mi comand si eu un geamantan, a fost nevoita sa-mi dea cadoul mai devreme.

Unul din colegii mei la care le-am povestit aventura mea cu geamantanul a spus ca o sa lase de acum inainte acasa calculatorul “din greseala” deschis pe pe siteuri cu tipe blonde si cu sani mari. Poate ii face nevasta o surpriza si se vopseste si isi pune silicoane 🙂

Insa bine ca am vazut geamantanul, pentru ca nu era cel potrivit. Mie imi trebuie unul pentru 4 zile, adica un volum de 60-65 de litrii, iar cel pe care l-a comandat familionul era de 120 de litrii. Asta inseamna cam pentru un concediu de 2 saptamani in doi la mare (fara copii).
Asa ca l-am trimis inapoi si am comandat unul nou.
Astazi am trimis si pe al doilea inapoi, motivul: nu-mi place modelul si nici calitatea. M-am zgarcit cand l-am comandat si m-am gandit sa iau unul care nu era din aluminiu. A fost o greseala.
Asa ca am comandat acum a treia oara, exact pe cel care vroiam dintotdeauna.
Rimowa Silver Integral Multiwheel 65 L.

Si nu intrebati cat costa, e cadou … trebuie sa coste muuuult 🙂

later update: a ajuns, e absofuckinlutely perfect !!!!

in parc

poze pentru fete si baieti sensibili 😀
cred ca trebuie sa incep sa pozez nuduri, imi stric dracului reputatia de fotograf.

Mai multe poze aici.

alte oratanii in parc

de fapt vroiam sa merg in gradina botanica sa fac poze la flori. Insa am remarcat ca mi-am uitat portmoneul si nu aveam de unde sa platesc 2,50 euro intrarea.
Asa ca am fotografiat fauna in loc de flora.
La primele trei poze m-am culcat pe burta pentru a prinde pasarile din acea perspectiva.
Am remarcat ca un grup de japonezi ma fotografiaza pe mine, la fel ca si un grup de rusi (sau ucrainieni, sau cazahi … in orice caz ceva sovietici din aia cu burta si obraji rumezi).
Si asa am ajuns objectiv turistic … 😉

jenant

dupa cutremurul de alaltaieri din Italia, la care au murit mai mult de 250 de oameni, organizatii nemtesti si austriece au vrut imediat sa sara in ajutor.
Doar sunt destui caini antrenati sa gasesca oameni ingropati de avalanse sau oameni de la THW care stiu sa repare infrastructura.

Insa Berlusconi le-a interzis accesul: “Italia e o tara mandra, noi nu avem nevoie de ajutor”. Insa pe de alta parte sunt sate montane izolate din cauza ca s-a distrus infrastructura, unde ajutoarele nu au ajuns nici pana azi. Nu are probleme sa ceara bani de la UE, are probleme sa vina altii sa-l ajute …

Si ce a spus azi acest Bonsai-Mussolini, cand a vizitat unul din lagerele de corturi din regiune unde sunt cazati oamenii care au pierdut totul ?
“Bineinteles ca totul e absolut provizoriu, insa trebuie privit ca un weekend la camping”.

*************

Gafe protocolare ale lui Berlusconi din ultima saptamana la sumitul G20 din Londra si la intrunirea Nato.

La Londra, the Queen was not amuzed cand la o poza in grup cu sefii G20, Berlusconi incepe sa urle dupa “Mistar Obamaaaaah”. Se intoarce la el si il intreaba vizibil enervata: “Ce e ? De ce trebuie sa urlii? De ce ?

La intrunirea Nato, cancelara germaniei, fiind gazda, vrea sa-l intampine pe Berlusconi. Macaronarul ajunge cu masina, insa vorbeste la telefonul mobil si nu se opreste.
Si o lasa pe Angie cu gura cascata.
Pana la urma, dupa vreo 4 minute de asteptat, Merkel il baga in masa si pleaca.

jucarie noua

mi-am luat un obiectiv nou, un objectiv macro. Dar nu un tele care “stie” si macro, ci un objectiv macro 1:1 adevarat, un Tokina AF 100mm f/2.8 AT-X Pro D

1:1 inseamna ca pe chip (dimensiunea chipului e la camerele SRL de 16 x 24 mm) imaginea obiectului pe care-l fotografiez se regaseste in marimea maxima de 1:1. Adica vezi puta de furnica in toata marimea ei de 1,5 mm.
Sau chiar si lucruri mai mici decat puta de furnica … ce-i mai mica si mai mica decat puta de furnica?
Un epsilon bine ales care tinde catre minus infinit.

Muschi la mine pe balcon:

ISO 100, f/4.2 (1/200 s)