avem fonduri ? facem !

La drumul care leagă Văliug de Slatina Timiş se lucrează, însă cel care duce spre Semenic este spart. În ciuda eforturilor de modernizare a drumurilor pe care le-au făcut autorităţile judeţene, accesul spre Muntele Semenic se face încă greoi, pe o porţiune de câteva zeci de kilometri.

Salvarea turiştilor de la Văliug şi până la Slatina Timiş vine din fondurile europene, întrucât Consiliul Judeţean a câştigat o finanţare de aproape 122 de milioane de lei.

oare se mai face ceva, de ex. proiecte legate de infrastructura, fara fonduri europene ?

sper sa vina iarna ca sa astupe gropile pana cand urcam de revel pe Semenic, pentru ca nu stiu cat din aceste fonduri europene vor fi deviate in casuta cu frunza verde.

zbang

Russia car crash compilation 5 – al cincelea episod despre accidente rutiere in Rusia.
E haios, mai ales ca nu sunt accidente cu pietoni sau din alea de nu stii daca a fost A8 sau Matiz, ce se zareste sub camion.

95% din accidente ar fi putut fi evitate.

tot pe cananul asta youtube gasiti si primele 4 episoade cu rusi cretini.
faine sunt si “Driving in Asia“, acolo ai mai des senzatia de “ce puii mei fac aia ???

‘neatza

ce poate fi mai frumos decat sa te trezesti la ora 11 si iti faci un cappuccino si sa-l bei afara pe terasa ?
e placut afara, nu a mai plouat de 6 saptamani, 11 grade,e aproape decembrie … iubesc incalzirea globala

la Slatina Timis

o mancare sa dai cu caciula in caini, numai ca la mine nu o sa se crape oala, pentru ca se lasa 2 ore inainte de a se baga in cuptor in apa, vezi de aia eu beau de abia dupa ce gatesc …

only the good die young

de parca ar fi fost ieri: pe 24.11.1991, eram student si in plina faza de facut permisul de conducere.

pe atunci regulamentul era in felul urmator: trebuia sa faci un numar x de ore de condus, depinde cat erai tu de dibace sau pana cand instructorul iti spunea ca poti merge la examen, iar in plus erau inca 4 ore de condus noaptea si 2 ore de condus pe autostrada obligatorii.

In orice caz, in acel 24 noiembrie eram in “tura de noapte”, intr-un Golf III (era nou nout, de abia iesise pe piata) si instructorul m-a bagat intr-o benzinarie ca sa invat sa alimentez carburant.

la radio veneau stirile.
Eram super nervos, de aceea am inteles doar Freddy Mercury, Queen, AIDS.
L-am rugat pe instructor sa dea radioul mai tare … si de abia atunci am priceput ca Freddie murise cu cateva ore in urma.

Pe atunci nu exista inca Facebook, Twitter, SMS si zvonurile nu se raspandeau asa de rapid (si nefiltrat) ca si astazi … eu habar nu aveam ca era bolnav, aveam eu o vaga banuiala ca e gay, insa who cares.

In orice caz in acea seara mi-a murit motorul la fiecare semafor, nu m-am prea concentrat la condusul masinii …

In orice caz, astazi se implinesc 20 de ani de atunci …

4 ani dupa moartea lui Freddie, ceilalti 3 din formatia Queen au scos un album cu cantece pe care le-au inregistrat in ultimele luni ale vietii lui. El stiind ca va muri, a incercat sa produca cat mai multe cantece.

Asa ca intr-o zi din noiembrie 95 am fost la 9 dimineata in Nürnberg (aveam deja permis de conducere…) in fata magazinului WOM (nici nu stiu daca mai exista WOM =”WOrld of Music”, pe atunci cel mai mare lant de magazine de muzica din Germania) sa fiu sigur ca mai prind un exemplar din albumul “Made in Heaven”.
Si am cumparat CD-ul si am plecat repede acasa (CD Player in masina … njet) sa ascult albumul.

Volumul la maxim, prima piesa, cateva acorduri la pian si deodata … It´s a beautiful dayyyyyyyy, the sun is shining, I feel good, no one i gonna stop me now … mamaaaa … boah, sa-mi trag venele, asa piele de gaina pe tot corpul rar am mai avut.

imi incarc pentru maine toate cele 22 de albume pe mp3 player si o sa fac un maraton auditiv de la Queen I din 1973 pana la Made in Heaven 1995 … o sa se bucure colegii

RIP Freddie

memorie neamule …

primul meu PC:
286 16 Mhz cu 512 kb memorie si un hard de 40 de mega.
Eram mandru ca un plod cand recita poezii sub bradul de craciun.
Puteam sa scot pe monitor 16 culori … si eram gelos pe prietenul meu Dan care avea 256 de culori.
Face o diferenta mare la poze, mai ales la diferitele nuante ale pielii 😉

in plus nu prea puteam sa joc multe jocuri pentru ca imi lipseu intotdeauna cativa kb de RAM. Cat am frecat config.sys si autoexec.bat …
Am mers la un magazin de electronice si mi-am cumparat un modul de 512 kb RAM (cam 150 de marci), mi-am luat inima in dinti, am desurubat bijuteria si am bagat memoria aditionala in al doilea slot.
1 mega RAM !
dumnezeule … eram cel mai tare in parcare !

astazi mi-am cumparat memorie pentru iMac.
un pic mai mult decat am cumparat atunci …

zboară măruțul de-l ia dracu.
cool