Clafoutis cu banane, zmeura, cocos si ciocolata

ma abtin sa fac o gluma pe seama futis denumirii…

ok: clafoutis … un desert frantuzesc care aduce mai mult a clatite decat a prajitura.
dar ca si gust e un deliciu si e relativ simplu de facut.
si nu va puneti pe numarat, doar va deprima 😉

exista pe web si alte retete care se fac cu lapte in loc de smantana … this is varianta lux

+++++++++++++++++++++++++++++

Deci, ingrediente:

500ml smantana dulce
5 oua
70 g faina
200 g zahar
3 banane
150 g zmeura
100 g ciocolata
30 g cocos razuit
50 migdale (stifturi)
1 baton de vanilie

se prajesc stifturil de migdale (fara ulei sau unt) pana devin aurii.

se prajesc bine bananele taiate felii in unt.

se bat galbenusurle de ou cu zahar si apoi se adauga faina, nuca de cocos, miezul de la batonul de vanilie si smantana dulce.
apoi se bat bine de tot albusurile de ou si se amesteca usor(!) de jos in sus in compozitia de galbenusuri.
totul va fi destul de lichid, nu va speriati asa trebuie.

am uns o forma de prajitura bine de tot cu unt si am pus pe fund migdalele si bananele

apoi am pus ciocolata si zmeura, sa fie cat de cat uniform raspandite.

si am turnat compozitia cu oua peste

totul a stat cam 30 – 45 de minute la 170 grade in cuptor
nu va speriati daca miezul mai e putin lichid. nu e prajitura clasica.

se lasa sa se raceasca si se rastoarna pe un platou.
acesta e momentul cand se pune zahar pudra sau fulgi de nuca de cocos … am uitat 🙁

in schimb am pus sos de vanilie 😉

poveste moderna

Te naşti într-un sat de pe lângă un oraş mai mare. Satul vostru are şi o şosea. Tu nu stai la şosea.
Acolo stau ăia înstăriţii. Tu nu eşti.

Creşti auzind-o pe maică-ta spunându-şi cât e de proastă că l-a luat pe tac-tu şi spunându-ţi că dacă nu înveţi ai să ajungi că el.

La şcoala din sat eşti primul. Maică-ta e mândră, vecinele sunt invidioase iar taică-tău… bea în cinstea ta.

Dai la liceu la oraş. Primul şoc cultural.
Stai la o mătuşă. Domnişoară la 50 de ani. Pentru tine e zâna cea bună, pentru vecinii ei, “nebuna de la cinci”.
Îţi petreci mare parte la baie. Veceul în casă te fascinează.
După primul an de liceu în care ai fost doar al cincilea din clasă şi maică-ta aproape că te renegase, dar te acomodezi şi te faci tocilar.
Ţi se zice “Ţăranu”, fetele îţi vorbesc frumos doar când îţi cer tema, băieţii joacă fotbal cu ghiozdanul tău.

Ajungi la facultate. La Bucureşti.
Al doilea şoc cultural.
Maică-ta îţi trimite scrisoare că poate să moară liniştită. În aceeaşi scrisoare mă-ta mare zice că ea vrea să te vadă însurat şi că moare dup-aia.
Stai la cămin şi te descurci cu mâncare de acasă ţinută la rece pe pervazul ferestrei. Şi aici eşti printre fruntaşi.

În ultimul an de facultate, te duci internship. Stai opt luni neplătit, după opt luni şeful biroului îţi zice: “Avem un post liber”.
Accepţi chiar salariul minim pe economie.
O suni pe maică-ta şi-i dai raportul. E atât de fericită încât, se gândeşte că, acum că te-ai realizat la Bucureşti, ar putea să-l lase pe tac-tu şi să vină să stea cu tine.

La job vii primul şi pleci ultimul. Lucrezi în weekend şi de acasă. Eşti ultra-obedient şi pupincurist.
Colegii sunt scârbiţi de tine, şeful te place şi te exploatează. Îţi măreşte salariul. Poţi chiar să îi trimiţi şi maică-tii nişte bani.

Te însori cu cea mai frumoasă fată de la tine din sat.
E şi ea venită la Bucureşti, dar nu a avut succesul tău.
Faceţi nuntă în sat.
Maică-ta plânge, bunică-ta nu moare, în schimb e mort de beat taică-tău.

Eşti avansat. Ceva directoraş. Ea e gravidă.
Faci credit pentru casă şi maşină. Te aşteaptă 25 de ani de rate şi vacanţe în Turcia şi Grecia.
Bunică-ta a murit, maică-ta vine la voi să vă crească plodul, taică-tău e tot la birt.
Nu eşti fericit, dar eşti împlinit…

si continuarea……

… vine criza – te dau ăia afară – îţi vinzi maşina, banca îţi ia casa
te întorci să stai cu părinţii în satul de unde ai plecat – nevastă-ta începe să spună cât de proastă a fost că te-a luat pe tine de bărbat în loc să-l ia pe Ghorghe care e recuperator (proxenet, traficant) în Spania şi are vilă cu piscină şi meleu în curte!

începi să-ţi petreci cât mai mult timp la birt (alături de taică-tu)… şi bei că fiitu e primul din clasă! :)))

Morala: Ai carte, n-ai parte!

sursa: Facebook